Katana este sabia lunga japoneza

Katana este sabia lunga japoneza cu taisul pe o singura parte care a fost folosita in special dupa anul 1400. Majoritatea japonezilor folosesc acest cuvânt la modul general, atunci când se refera la o sabie. Când spunem katana insa trebuie sa ne imaginam sabia usor curba, ascutita pe o singura parte, folosita de samuraii japonezi. Arma era purtata de obicei împreuna cu o sabie scurta (denumita wakizashi sau shoto) asemanatoare cu katana, ambele fiind folosite de catre razboinicii japonezi - buke (bushi). Cele doua sabii purtate împreuna se numeau daisho (marele ansamblu), care se poate traduce mot-à-mot "mare-mic". Acestea reprezentau pozitia sociala si onoarea personala a samurailor. Katana, sabia cea lunga, era folosita in lupta, in timp ce sabia scurta era considerata o arma de extrema urgenta si era folosita la înjunghiere, lupta in spatii înguste sau pentru seppuku - ritualul de sinucidere. Teaca katanei este cunoscuta sub numele de saya, iar garda sabiei tsuba, acestea împreuna cu alte parti necesare montajului fiind considerate adevarate opere de arta.

In principal katana este folosita pentru taiere, desi forma usor curba ii permite sa fie eficienta si la împungeri. Desi designul mânerului este facut pentru tinerea cu ambele mâini, exista unele tehnici de prindere cu o singura mana. Conform traditiei este purtata la brâu, in teaca, cu lama in sus. Scopul initial pentru care se practicau artele martiale cu sabia s-a învechit si arte precum kenjutsu si iaijutsu s-au transformat in arte martiale moderne adaptate zilelor noastre. Arta mânuirii katanei si de atacare a adversarului imaginar cu aceasta se numeste iaido, iar kendo este arta duelarii cu sabia de bambus, luptatorii fiind protejati de o masca si o armura. Vechile scoli ale sabiei, cum ar fi Kashima Shinto-ryu, Kashima Shin-ryu, sau Tenshin Shoden Katori Shinto-ryu, înca exista. Cea mai faimoasa si apreciata tehnica este "Nitto Ryu", aceasta constând utilizarea concomitenta in lupta a katanei si a wakizashiului, Miyamoto Musashi fiind cel mai faimos samurai care a folosit si perfectionat acesta tehnica.

Katana in societatea japoneza

Katana era considerata sufletul samuraiului. Desi foarte multe arme din vremea samurailor si-au pierdut popularitatea, katana a ramas la fel de apreciata si faimoasa pina in zilele noastre. O mare parte din cultura japoneza se învârte in jurul katanei. De-a lungul istoriei japoneze pentru o lunga perioada de timp, doar samurailor le era permis sa poarte sabia, iar faptul ca un taran purta o arma era un motiv suficient ca acesta sa fie ucis. Au fost si momente triste când samuraii izgoniti, (numiti Ronin) nu de putine ori, pentru bani, au fost nevoiti sa-si vânda sabiile. Din acel moment practic ei ramâneau fara suflet.

Tehnicile de purtare, curatire, afisare, ascutire si mânuire au devenit din ce in ce mai elaborate, evoluând de la o era la alta. De exemplu, un samurai trebuia sa aiba grija de modul in care purta sabia in momentul in care intra in casa cuiva, sa fie atent la pozitia si orientarea acesteia. Purtarea katanei intr-o pozitie din care era usor de tras din teaca inspira suspiciune si agresiune. Purtarea katanei pe partea stânga sau dreapta, cu lama in sus sau in jos erau niste aspecte foarte importante si tineau de prestanta si eticheta fiecaruia. De asemenea un lucru foarte important era pastrarea katanei,  de cele mai multe ori katana fiind asezata alaturi de wakizashi pe un stativ special, denumit katana-kake, cu lama in sus si cu mânerul orientat spre stânga. Katana mai putea fi asezata si intr-un altfel de stativ, cu mânerul fixat in jos, teaca in sus si taisul orientat in spate.

Istoria sabiei japoneze

In secolul VI, legendarul Imparat Jimmu, fondatorul imperiului Japonez, stapânea aproape in întregime Japonia. In acelasi timp japonezii invatau arta fauririi sabiilor de la fierarii chinezi. Primele sabii japoneze realizate identic ca cele chineze erau drepte, cu una sau doua muchii ascutite.

Unul dintre cele mai vechi stiluri de kenjutsu dateaza din perioada Kofun (secolele III-IV) si se numea Kashima no Tachi dupa numele creatorului Kashima Shrine. In perioada Heian (intre secolele VIII si XI), tehnica de fabricare a sabiilor s-a dezvoltat continuu împrumutând secrete si metode din Rusia si tinuturile de nord ale Japoniei - Hokkaido (tinuturi ocupate de etnia Ainu). Ainu foloseau a sabie denumita Warabite-tou, sabie ce a influentat foarte mult katana. Potrivit legendei, katana a fost creata de un fierar numit Amakuni in anul 700, odata cu tehnica de purificare a otelului prin împaturire. In timp, cu alte modificari suferite, katana a devenit o sabie ascutita pe o singura parte si conceputa mai bine pentru procesul de taiere.

Din secolul XII, pentru o lunga perioada de timp, Japonia a fost cuprinsa de razboiul civil. Timp de cinci secole Japonia a intrat intr-o perioada de ani negri, marcati de lungi si brutale razboaie. In timpul razboiului Onin (1467-1477) a fost perfectionata si armura purtata de razboinici.