DE LA SHIRO OBI ...LA KURO OBI

Culorile alb şi negru se întîlnesc foarte rar în natură în starea sa originală. Culoarea albă reflectă undele de lumină ce conţine întreg spectru, astfel o centură de culoare albă poate fi corelată cu nou veniţii. Tot ceea ce visezi, toate speranţele sunt ascunse în interiorul tău, trebuie doar să le găseşti în tine. Alb-simbolul purităţii şi a potenţialului ascuns, începătorul nu ştie nimic despre karate, nu are nici o experienţă. Singurul lucru pe care îl deţine-dorinţa de a merge mai departe , prin voinţă şi perseverenţă se poate transforma. El (ucenicul) arată ca o foaie de hîrtie goală pe care maestrul începe să scrie primul său .......
Primul centură este cea mai importantă, absoarbeţi ca un burete, aflănd regulile, conceptele mecanismul mişcărilor. De eforturile depuse de voi, străduinţa, concentrarea în timpul învătăturii din perioada incipentă depinde tot parcursul dumneavoastră în karate. Sarcina primordială din această perioadă este învăţarea filozofiei karate, tehnicile de bază, să se obişnuiască cu frecventarea regulată a sesiunilor de înstruire. Chiar dacă ceva nu funcţionează, nicidecum nu trebuie să renunţaţi. Trebuie să învăţaţi a depăşi durerea si oboseala, nu acceptaţi nici cele mai mici concesii.

Centura galbenă-Nivelul de aprobare.

Semnifică-soarele răsare ( rising sun).
Centura galbenă apariţia primiilor germeni de la lumina dătătoare de viaţă a soarelui.
Răsăritul de soare în inima unui discipol înseamnă înflorire spirituală, pregătit de etapele anterioare a antrenamentelor şi educaţie spirituală. La acesastă etapă elevul înţelege ca principala forţă, energia de impact a loviturilor cu mîinele, sau cu picioarele nu vine de la pumni sau partea inferioară a piciorului, ci din punctul localizat la nivelul abdomenului, tandem. Cel mai important lucru este să investeşti într-o lovitură toată greutatea corpului tău. Dar este necesar să se menţină o formă fizică adecvată, pentru că chiar dacă veţi învăţa să loviţi prin tandem, o mană slabă se va rupe la contactul cu inamicul.
Pînă la acest nivel sa pus accentul pe aptitudini fizice-echilibru, stabilitate, coordonare, arsenalul tehnic. Centura galbenă presupune o conştientizare serioasă în ceia ce priveşte aspectele psihologice a antrenamentelor percepţia, conştientizarea, afirmarea.
La nivelul 6-5 kyu trebuie să se înţeleagă că mintea conduce corpul.
Centura galbenă-acesta este ultimul nivel pentru începători.

Orange belt-nivelul stabilităţii

Simbolizează licărirea primelor zori în cerul din noapte.
De la primul antrenament centura nu mai este deja albă, ea absoarbe sudoare şi praf, îşi pierde culoare iniţială de aici începe drumul lung ce duce spre tine (autocunoaştere). „Cunoaşte-te pe tine, vei cunoaşte universul”. După cîteva luni de antrenamente centura ucenicului devine mai întunecată. În acest moment el se pregăteşte să ia examenul la centura orange, începi să realizezi că prin prisma antrenamentelor de karate antrenezi nu numai trupul dar şi conştiinţa. Un fundament solid este de o importanţă vitală pentru a atinge înăţimi mari. Pînă la momentul examinării sunt stabilite deja obicieiurile de bază, o condiţie fizică bună. Un bărbat începe o nouă etapă a vieţii împletită cu obiective ce trebuie atinse, unde trebuie sa dai dovadă de perseverenţă şi curaj. Centura orange este entuziasmul de la antrenamente, pentru a păstra visul unui viitor mare.

Centura verde –nivelul emoţional. Sensibilităţii.

Culoarea simbolizează o floare ce a înflorit.
Este nivelul exprimării elanulul creator, prima manifestare a cunoştinţelor şi a abilităţilor. Sarcina primordială este de a găsi pacea interioară, te învaţă să accepţi pe ceilalţi aşa cum sunt, devii mai atent la alţii. El înţelege ca forţa fără înţelepciune şi compasiune este distructivă, periculoasă şi violentă. Omul-karate nu trebuie sa fie indiferent de soarta altor persoane.
La acest nivel trebuie să se studieze serios filozofia şi istoria karate, să se înţeleagă elementele de bază ale fizilologiei umane, tehnicile de respiraţie corecte, precum şi înbunătăţirea arsenalului tehnic. Aici se învaţă a combina tehnica, viteza şi puterea. Ar trebui să se acorde o atenţie cuvenită forţei, karate shotokan este un stil external, forţa joacă un rol important. De asemenea este important să se anticipeze intenţiile inamicului, echilibrul său, respiraţia. Să se folosească tehnicile optimale pentru a produce efectul maxim. Apar primele sclipiri, a stării no mind, cunoscută sub numele „zanshin” atunci cînd corpul funcţioneză perfect, fără nici un efort conştient. Mai mult timp trebuie să se acorde sparring-ului. Necesar pentru a dezvolta curajul, detaşarea în luptă, arta de a ascunde emoţiile, durerea, o armă importantă în arsenalul fiecărui soldat, la fel ca în karate şi în viaţă.

Blue Belt-nivelul de volatilitate, capacitatea de a se adapta.

Simbolizează culoare cerului înainte de răsăritul soarelui.
Principalul obiectiv la acestă etapă este de a căpăta abilitatea de a te adapta şi dea reacţiona flexibil la tot ce se întîmplă în jurul tău. Cel mai bun mod de a atinge aceste obiective este jiu kumite.(luptă liberă).
Încep să apară primele abilităţi tactice, coinştientizezi modul cel mai bun pentru a combina punctele lor forte si punctele slabe. În acest răstimp însuşeşti terminologia, loviturile de bază: block-uri, stances.
Toate acestea vă va permite să vedeţi tot arsenalul nu ca un set de elemente separate, ci ca un tot întreg.
Dar, mai presus ca toate centura albastră învaţă să vă depăşiţi dorinţa de „ a nu merge la antrenamente azi, o voi face-o mîine”, aceste perioade apar des pe parcursul vieţii, şi este important să le depăşim.

Centura maro (2 kyu), nivelul creativ.

Culoarea copacului, pămintului- maturitatea simbolizează.
La acet nivel forţa, tehnicul, conştiinţa tind spre perfecţiune. La pregătirea pentru nivelul de maestru se cer un şir de cerinţe: să poată desfăşura antrenamente, explica kihon-ul. Una din cele mai importante abilităţi este de a fi creativ. Avînd în vedere caracteristicile tale psiho-fizice trebuie să elaborezi şi să implimentezi propriul set celor mai eficiente tehnici pentru atingerea rezultatului. De asemenea , un punct important este kata.
Una din cele mai importante modalităţi de a identifica punctele slabe, punctele forte , în scopul de a înbunătăţi tehnicile - sunt turneele.

Black-Belt-nivelul măestriei.

Culoarea neagră absoarbe toate culorile, aşa că în mod tradiţional este considerată un simbol al înţelepciunii.

Pasul de la maro la centura neagră -sunt una din cele mai notorii momente din viaţa fiecărui adept al artelor marţiale. Acesta este obiectivul suprem a fiecărui, dar nu toţi reuşesc, cerinţele sunt dea dreptul istovitoare. Care deja au obţinut acest grad nau dreptul să se oprească, crezînd ca acum au realizat totul. Trebuie să continuăm neapărat să ne antrenăm, şi apoi după un timp centura neagră va începe să se deteriorizeze, revenind la culoarea albă iniţială. Expertul din nou va deveni student, dar pe un alt făgaş.
Instrumentul primordial la acest nivel este arta profundei cercetări de sine. Analizaţi-vă mintea, gîndurile, acestea corespund oare nivelului black belt? Aceiaşi auto-examinare este necesară şi în procesul de formare, mai ales-în sparring. De ce am pierdut lupta? Cum să realizezi cel mai eficent tehnica?
Pornind de la acest nivel, sunteţi responsabili pentru tot ceea ce vi se întîmplă la antrenamente.
Depune eforturi pentru a creşte, a progresa. Nu aştepta comenzi de la antrenori.
Învaţă să iubeşti pe toţi asemeni ţie, caută, vezi bunul din inima fiecăruia.

Atunci cand ne confruntam cu un adversar, ochii ar trebui trasi in spate, pentru a vedea totul fara a focaliza pe ceva anume, pentru a monitoriza dar fara a judeca, pentru a fi constient de intreg; o idee este de a privi adversarul ca pe o umbra, pentru a nu fi acaparat de detalii. Calea pentru a simti adversarul sta in folosirea respiratiei pentru a prinde ritmul acestuia, sau pentru a conduce ritmul (luptei) dupa o anumita strategie. Aceeasi respiratie care prinde ritmul oponentului de asemenea creeaza energie potentiala in talpi, ceea ce inseamna ca respiratia si miscarea talpilor trebuie sa se sincronizeze, iar asta nu ar trebui sa fie prea dificil daca practicantul are elementele de baza puse la punct, deoarece respiratia controleaza centrul corpului, picioarele si talpile, iar acestea aptitudini se dezvolta prin kata si elemente de baza.
Daca ai dificultati in urmarirea cu ajutorul respiratiei si simti ca esti in urma ritmului, sau picioarele devin grele si intepenite (Itsku), atunci incearca in “dans” cu partenerul (oponentul), pentru ca talpile tale sa prinda ritmul lui; incearca sa faci asta mai mult in interiorul tau, fara sa o arati la exterior.
Eu actionez in acest fel oricand simt. Uneori analizez prea mult, imi folosesc prea mult ochii, ceea ce ma face sa raman in urma, sau cand ma confrunt cu un adversar mai mic si rapid ca mine imi este greu sa-l urmaresc cu respiratia. Asigura-te ca in orice moment esti gata sa aplici presiune pe sol, folosind respiratia, centrul si interactiunea talpilor pentru a initia o tehnica. Trebuie sa simti ca si cum intre talpile tale si sol este spatiu doar cat sa intre o coala de hartie, ceea ce reprezinta “plutirea” (Ukimi) si iti permite sa aplici presiune in orice moment.
Accepta atacul adversarului
Aceasta este una dintre cele mai iluminatoare indrumari pe care am primito de la Aiko San, care era cea mai buna in intelegerea budo; mi-a schimbat viziunea despre kumite. Atunci cand esti armonizat cu adversarul, acceptai atacul, priveste-l ca pe oportunitatea ta, deoarece orice atac ar folosi el, vei gasi un spatiu pentru tehnica ta mult mai mare decat atunci cand oponentul doar se misca dintr-o parte in cealalta, un spatiul deschis in care exista sansa ta, qio, de care trebuie sa profiti.
Pentru a putea profita de atacul adversarului trebuie sa fii relaxat atunci cand el va initia tehnica, trebuie sa ai acel sentiment de “haide, vino, te astept”. Majoritatea oamenilor se crispeaza atunci cand sunt atacati la viteza maxima, iar in acest fel intrerup legatura dintre ei si oponent, grabindu-se sa atace de asemenea, sau analizeaza in timp ce sunt atacati, astfel iesind din ritm si fiind incapabili de raspuns sau contra atac.
Acceptand atacul adversarului ar trebui sa fii total relaxat, dat totusi incarcat, pregatit, nu neglijent.
Loveste adversarul in timp ce se misca
Acest lucru este simplu daca urmezi primii 2 pasi descrisi; cand adversarul misca, reactioneaza cu respiratia, nu astepta sa vezi atacul pentru ca apoi sa te misti, pentru ca daca vezi atacul este deja prea tarziu; cand el initiaza talpile si respiratia ta trebuie sa fie deja in miscare, ca si cum ai fi umbra lui. De asemenea, loveste atunci cand oponentul intentioneaza sa plece sau intre tehnicile lui, niciodata in acelasi ritm cu el. Prinde ritmul pentru a putea sa rupi ritmul.
Urmatoatea poveste era una dintre favoritele lui Sensei Nishiyama (si a mea), pe care ne-o spunea la fiecare 4, 5 luni, de obicei atunci cand antrenamentul se focaliza pe respiratie sau timing.
“Un batran fauritor de sabii trebuia sa-si aleaga un succesor dintre cei mai buni 2 ucenici ai lui.
El decide sa-i testeze, testul fiind de cate ori pot taia o picatura de apa in cadere.
Li s-a dat o saptamana pentru a se pregati si fiecare s-a antrenat foarte serios, in fiecare zi.
Primul ucenic a exersat de multe ori, din nou si din nou, efectiv taind o picatura de apa in cadere.
Al 2-lea ucenic nu a atins sabia; el a exersat “taierea” picaturii de apa in cadere cu respiratia si imaginatia sa.
Ghiciti cine a trecut testul… exact! In ziua testului cel care practicase taierea cu respiratia a trecut si a devenit succesor.”
Pe de o parte noi spunem ca respiratia initiaza tehnica, iar pe cealalta spunem ca respiratia prinde ritmul adversarului si reactionam prin respiratie, asadar actiunea si reactia sunt una si aceeasi.
Totusi, nu este atat de simplu, pentru ca respiratia se alfa in varful piramidei, iar pentru a ajunge la acel nivel la care putem initia si controla toate aspectele tehnicii prin respiratie si intentie trebuiesc dobandite multe alte abilitati.
Respiratia trebuie sa controleze actiunile musculaturii interne si actiunile exterioare ale corpului si tehnica; actiunea trebuie initiata ca o reactie in lant ce pleaca din sol si merge in sus, folosind postura optima si cu toate elementele “lantului de energie cinetica” interconectate. Trebuie folosita cantitatea optima de actiune musculara la momentul potrivit, de la inceput si pana la kime.
Numai dupa ce toate aceste abilitati au fost insusite putem vorbi despre reactia prin respiratie, ceea ce inseamna a trece de nivelul creierului, actionand fara a analiza si judeca prea excesiv, pentru ca toate aceste informatii duc la indoiala, ezitare, emotii instabile.
Doar atunci cand permitem respiratiei sa actioneze putem accesa informatiile ce sunt disponibile chiar inainte ca adversarul sa miste, putem sa-i “ghicim” intentia; lasand reflexul natural al respiratiei sa lucreze pentru noi ne va spori sensibilitatea si in final ne va duce la nivelul de “a nu afla – a stii deja”. Daca vezi adversarul actionand este prea tarziu.
traducere de Alexandru Nicolae

O mica istorie a Karate-ului romanesc

Istoricul KARATE-ului din Romania pana in anul 1989

Este destul de greu de realizat acest lucru, tinand cont de faptul ca activitatea aceasta s-a desfasurat multi ani in ilegalitate, iar prin aceasta situatie, miscarea nu a putut fi niciodata cu adevarat unitara. Pentru ca nu exista documente oficiale este dificila stabilirea veridicitatii si a cronologiei anumitor evenimente. Exista si riscul uitarii multor aspecte sau al exagerarii altora.
Urmatoarele informatii nu sunt neaparat complete, mai ales ca raspandirea acestui fenomen a cunoscut un adevarat reviriment dupa Revolutie. Mult timp karate-ul a fost present doar in cateva center, acum ajungandu-se la o situatie total diferita. Este raspandit actualmente in toate colturile tarii, ceea ce face inca o data acest demers extrem de dificil.
Scopul acestui articol il reprezinta prezentarea anilor de inceput, atunci cand aceasta miscare se infiripa in ciuda nenumaratelor obstacole si a presiunilor extreme exercitate asupra promontorilor sai.
Miscarea karate-ului a fost intampinata inca de la inceput de o opozitie dura din partea militiei, a securitatii si chiar a opiniei publice, ultima considerand inca mult timp ca aceasta este echivalenta bataii de strada si a huliganismului.
O mare lovitura a survenit in 1982. Atunci a aparut Hotararea nr. 1253 din 27 august, emisa de Consiliul National pentru Educatie fizica si sport. Aceasta a interzis “cu desavarsire” practicarea karate-ului sub orice forma in Romania.
Cei devotati miscarii au continuat insa antrenamentele, in orice conditii: schimband cat mai des sala, folosind pivnite, magazii, case particulare, parcuri si locuri retrase, in toate anotimpurile si infruntand fie frigul si ploaia, fie caldura sufocanta a verii. Au avut de infruntat circulare de interdictie, lipsa de intelegere, amenintarile si represiunile incepand cu “excluderea din toate salile” si terminand cu “luarea cu duba”. Pentru a micsora multiplele riscuri la care se expuneau, “karatistii” isi mascau activitatea sub titulaturi ca “gimnastica de intretinere”, “culturism” sau chiar … “dans modern”.
In ciuda activitatii gen “underground” reprezentantii miscarii Karate in Romania reusesc sa obtina totusi rezultate uimitoare, sa participe la intruniri nationale si internationale si sa creasca numarul de adepti.
Dupa o perioada de debut, plasata intre 1968-1978, timp in care cercurile de Karate din orase s-au organizat individual, la grade diferite de competenta, au inceput sa se contureze doua mari grupari, care intre anii 1978 si 1984 au orientat in jurul lor aproape toate centrele existente.
Una dintre aceste grupari este cea formata in jurul maestrilor DAN STUPARU si ADRIAN POPESCU SACELE din Brasov, cealalta este condusa de maestrul FLORENTIN MARINESCU din Bucuresti. Relatiile dintre cele doua “grupari” au devenit in timp incordate si s-a ajuns la rivalitate. In marile orase, unde existau mai multe cluburi, acestea s-au afiliat unei directionari, iar rivalitatea a capatat coordonate nationale. Pentru a-si mari numarul de afiliati, in ambele grupari s-a procedat la acordarea de numeroase grade, de multe ori nemeritate, fapt ce a dus la o adevarata anarhie si la aparitia unor “parveniti” mai mult sau mai putin incompetenti.
In anul 1985, Hajas Gabriel primeste din partea Asociatiei Japoneze de Karate (celebra JKA), misiunea de a organiza o grupare afiliata acestui organism mondial, care s-a oferit sa acorde sprijinul tehnic necesar unei asemenea intreprinderi. In acest an o parte din cluburile afiliate maestrului FLORENTIN MARINESCU au iesit din aceasta diresctionare si au alcatuit cea de-a 3-a grupare din Romania la acea vreme “Shotokan Karate Traditional Romania”, cunoscuta sub numele de “Uniunea JKA”.
Pana in anul 1990 aceasta grupare a cuprins mai multe cluburi, iesite din cele doua directionari anterioare, si a dus o activitate intensa de organizare a stagiilor (taberelor de antrenament) sustinute de maestrii internationali de mare prestigiu si o munca sistematica de raspandire a karate-ului corespunzator cu cerintele standardului international de la JKA.

Karate-ul din Romania, dupa Revolutia din 1989

Incepand din primele luni ale anului 1990, karate-ul din Romania a fost legalizat si s-au organizat primele structuri nationale de conducere. A luat nastere Federatia Romana de Arte Martiale (FRAM) in care si-au gasit locul toate disciplinele cu caracter de “arte martiale”. S-a creat si un departament de karate, cu sectii pentru fiecare stil in parte.
In urmatorii ani au avut loc primele concursuri oficiale, primele campionate nationale, s-a depus o mare activitate de organizare si de raspandire a karate-ului. S-au organizat tabere de antrenament si de arbitraj, au fost invitati maestri de prestigiu si ceva mai tarziu au inceput sa apara rezultatele in competitiile internationale.
Pe langa aceste aspecte pozitive, ai existat si unele neplacute, in special luptele interne pentru acapararea unei pozitii “dominante”. Un alt aspect negativ il reprezinta conferirea de grade din motive “politice”. Acest lucru a dus la marginalizarea multor specialisti de mare valoare.
Inainte de a ne simti rusinati de aceasta situatie, trebuie sa ne amintim ca Romania nu este singura tara in care s-a intamplat asa ceva. De la moartea maestrului Masatoshi Nakayama au inceput luptele interne in JKA, prin care s-a urmarit promovarea unor maestri cu grade inalte, a numeroase organizatii si grupari nationale si internationale.
Marea problema care apare insa este faptul ca prin aceste lupte de suprematie, karate-ul nu va avea sanse de a deveni sport olimpic, acesta reprezentand visul multor karateka.
Acest articol a fost scris pornind de la cartea KARATE-DO (Artä Martialä si Sport) a lui Hajas Gabriel Bücher prin amabilitatea domnului Georg Nicolau. Pentru a putea surprinde toate aspectele acestui subiect va invit sa consultati cartea. Veti gasi acolo multe informatii care va vor ajuta sa percepeti corect tot ce inseamna istorie in karate-ul romanesc.

Sfaturi pentru examen

Atenţie ... interesaţi-vă de toate aspectele.
Adresaţi antrenorului, multe întrebări si cereţi detalii referitoare la programa  de examen.
Asiguraţi-vă că aveti programa de examen cu cel putin o lună înainte de a intra în “febra” pregătirii.
Asiguraţi-vă ca aţi înţeles care este modalitatea de prezentare a tehnicilor din programa, etc. 

Este dreptul vostru să fiţi lămuriţi. Întrebaţi.  

Nu pot participa la examinare cei care din motive diverse au absentat , fiecare karateka are nevoie de un număr de antrenamente care atesta posibilitatea lui de a promova la un nivel superior.
Daca ati "picat" interesati-va DE CE?  Din fiecare experienţă învăţam iar pentru a corecta şi a trece mai departe e necesar sa avem toate informaţiile.
Dacă nu ai promovat examenul de centură nu e "capat de lume".
Chiar dacă iţi este foarte greu nu renunţa.
Cei puternici, devin aşa datorită, tocmai experienţelor pe care le-au avut. În unele au reuşit şi în multe au pierdut, dar au mers mai departe. Nu uitaţi perseverenţa, continuitatea, voinţa naşte campioni.
Cu siguranţă mai există ceva detalii tehnice pe care trebuie să le mai exersaţi sau poate o sănătate precară a amanat practic pentru o perioada de timp trecerea la alt nivel.
La kata este bine să cunoaşte-ţi câteva detalii pentru prezentarea la un examen de grad sau la un concurs.
* orice kata are poziţii specifice,  executaţi-le
* în orice kata întâlniţi strigătul “kiai”, realizaţi-l
* orice kata trebuie executat într-un anumit ritm, are “melodia” sa, nu alergaţi în kata, nu sunteţi la atletism
* respectaţi graficul (embusen) la kata. Locul de final trebuie să fie acelaşi cu cel de unde ai început.
* cand nivelul tău de pregătire este bun, la un kata, vedem viteza şi forţa exprimată prin termenul kime.
* ţinuta, o atitudine bună, concentrare şi spirit vigilent (zanshin) te va situa printre cei mai buni.
  In timpul executiei tehnicilor din kihon, kata sau kumite este important sa tineti seama de mai multe amanunte si sa va asigurati ca nu sunt omise:
* Ţinută  (kihon, kata)
* Atitudine corecta (kihon, kata, kumite)
* Concentrare (kihon, kata, kumite)
* Ritm (kihon, kata, kumite)
* Distanta corecta (kumite)
* Control (kumite)
* Zanshin, spirit vigilent (kumite)
Faceti totul CÂT MAI BINE.   Nu fiţi retinuti în timpul examenului.
Executaţi totul cât mai bine şi cât mai convingator.
Dacă ati greşit nu vă opriţi, punctând greşeala, continuati cu atenţie pentru a nu repeta greşeala.
Pot fi situaţii la un candidat care începe un kata şi să termine cu un alt kata. Tocmai pentru că a fost convingator, a primit gradul şi numai datorită stăpâniri de sine.
Atenţie! NU sunteţi încurajaţi să faceţi greşeli de acest gen.
Informaţi-vă când e momentul în care să vă testaţi, aflând din timp intervalele de timp dintre grade si incercati sa respectati acestea intervale.
Nu adresaţi întrebări de genul “sensei pot să dau şi eu examen ?” sau “sunt pregătit?”
Încercaţi să învăţaţi toate tehnicile cerute pentru grad şi intraţi în examen.
Fă-ţi curaj şi intră în examen iar dacă nu ai curaj, participând o să-l dobândeşti .
Daca instructorul nu este impotriva testului ... succes.
Daca ati indeplinit cerintele de timp (numarul de luni cerut intre 2 grade) si ati invatat tehnicile ... intrati in examen.
Nu va opriti numai pentru ca nu sunteti perfecti.
Nu este nici o mare onoare sa fi o centura galbenă super buna.
Ideea este sa invatati tehnicile si sa cresteti in grad.
Odata ajunsi la centura neagră (shodan), puteti lucra la "perfectiune".
Daca v-ati antrenat des si cu mare atentie, este imposibil sa nu obtineti gradul superior.
Nu uitati, daca sunteti respinsi, nu este “capat de lume”.
Puteti intotdeauna sa intrati la examen la urmatoarea data stabilita.
Faptul ca incercati sa intrati in examen imediat ce vi se permite si dupa ce ati invatat tehnicile nu inseamna că umblati dupa grade.
Daca aveti intrebari, apelati la sensei.
INFRANGEREA TREBUIE TRĂITĂ CU DEMNITATE ŞI ÎN DOJO ŞI ÎN VIAŢA DE ZI CU ZI.
Nu faceti o tragedie din asta, nu faceti "scene" si NU RENUNTATI.
Daca siguranta de sine este compromisa de esec, nu faceti altceva decat sa-l justificati.
Pregatiti-va in avans.
"Porcul nu se ingrasa in ajun" este un proverb aplicabil si in karate.
Daca nu v-ati antrenat de 6 luni, mai asteptati.
Daca ati invatat kata ieri seara, mai asteptati.
Sa mergeti total nepregatiti nu mai inseamna curaj ci inconstienta.
Acum relaxati-va.
Multi karateka trec examenul de grad din prima.
Daca nu aţi lipsit de la antrenamente şi v-ati atrenat des, v-ati asimilat tehnicile si ati lucrat aspectele pe care a pus baza instructorul, nu aveti de ce sa va faceti probleme.
Un anumit grad de nervozitate este normal si benefic, dar nu va lasati copleşiti de nesiguranţă şi de stres.

dojo-kun

dojo-kun

Hitotsu. Jinkaku Kansei ni Tsutomuro Koto.
Hitotsu. Makoto no Michi wo Mamoru Koto.
Hitotsu. Doryoku no Seishin o Yashinau Koto.
Hitotsu. Reigi o Omonzuru Koto.
Hitotsu. Kekki no Yu o Imashimuru Koto.

UNU. Urmareste desavarsirea caracterului.
UNU. Apara calea adevarului.
UNU. Propune-ti sa excelezi.
UNU. Dovedeste-te politicos.
UNU. Abtine-te de la un comportament violent.

Ati observat probabil ca fiecare “propozitie” incepe cu UNU. De ce nu 1, 2, 3 … ? Pentru ca maestrul Funakoshi a considerat ca nu exista una mai importanta decat cealalta astfel incat toate trebuie considerate de o importanta egala.

Ninjokun

Karate-do wa rei ni hajimari, rei ni owaru koto wo wasuruna.
Karate ni sente nashi.
Karate wa gi no tasuke.
Mazo jiko wo shire, shikoshite tao wo shire.
Gijutsu yori shinjutsu.
Kokoro wa hanatan koto wo yosu.
Wazawai wa getai ni shozu.
Dojo nomino karate to omou na.
Karate no shugyo wa issho de aru.
Arai-yuro mono wo karate-ka seyo, soko ni myo-mi ari.
Karate wa yu no goto shi taezu natsudo wo ataezareba moto no mizu ni kaeru.
Katsu kangae wa motsu na makenu kangae wa hitsuyo.
Tekki ni yotte tenka seyo.
Tattakai wa kyo-jitsu no soju ikan ni ari.
Hito no te ashi wo ken to omoe.
Danshi mon wo izureba hyakuman no tekki ari.
Kamae wa shoshinsha ni ato wa shizentai.
Kata wa tadashiku jinsen wa betsu mono.
Chicara no kyojaku, karada no shinshuku, waza no kankyu wo wasaruna.
Tsune ni shinen kufu seyo.
Nu uita: Karate incepe si se sfarseste cu o plecaciune (rei) !
Karate nu inseamna doar antrenamentul din dojo.
In Karate NICIODATA nu ataci primul !
Karate este un “asistent” al justitiei (al dreptatii).
Prima data trebuie sa te cunosti pe tine insuti. Dupa aceea ii poti cunoaste pe ceilalti.
Dezvoltarea spirituala este suprema tinta; iscusinta tehnica este insemnata doar la sfarsit.
Trebuie sa iti eliberezi mintea.
Accidentele apar din cauza indolentei.
Karate este un antrenament pe viata.
Pune Karate in tot ceea ce faci.
Karate este ca apa fierbinte. Daca nu ii dai caldura constanta se va raci.
Nu te gandi ca trebuie sa castigi. In schimb gandeste ca nu trebuie sa pierzi.
Victoria depinde de abilitatea de a deosebi punctele vulnerabile de cele invulnerabile.
Misca-te in conformitate cu miscarile adversarului.
Considera bratele si picioarele adversarului ca si cum ai vrea sa ascuti niste sabii.
Pozitia “pregatit” pentru incepatori si pozitia naturala pentru avansati.
Cand pleci acasa, gandeste-te ca milioane de oponenti te asteapta.
Kata este un lucru; lupta adevarata este altceva.
Nu uita 1. taria si slabiciunea … puterii, 2. expansiunea si contractia corpului si 3. incetinirea si rapiditatea tehnicii.
Sa nascocesti tot timpul.

Culorile centurilor de Karate

Practicantii de karate primesc grade, pentru a le recompensa munca si pentru a le fi mai usor sa-si dea seama de statutul pe care il au in scoala. Rangul pe care il au este reprezentat de centuri colorate.
Ideea acestor centuri i-a venit prima data in minte lui Funakoshi cand acesta s-a imprietenit cu “parintele” judo-ului modern, Kano Jigoro. Jogoro i-a oferit sala sa pentru antrenamente si acolo Funakoshi a observat ca studentii poarta o uniforma speciala si au la brau centuri de diferite culori. Acest lucru i-a placut lui Shoto, care din 1922 a inceput sa utilizeze acest sistem.
Initial sistemul de gradare prin centuri colorate era destul de simplu. Centura neagra pentru experti si alba pentru studenti. Un mit destul de interesant era ca incepatorii aveau centura alba, care se murdarea in timpul anilor. Sange, praf, transpiratie si altele faceau centura aproape neagra, astfel incat dupa multi ani practicantii ajungeau invariabil maestri.
Prima schimbare notabila a fost introducerea centurii maro. Primul sistem institutionalizat de centuri este acela de 4 culori (alb, verde, maro si negru), sistem ce se bazeaza pe cele 4 anotimpuri. Albul este echivalentul primaverii si al nasterii. Anul japonez incepe in 21 martie, considerata prima zi de primavara. Verdele coincide cu vara, maro este toamna si iarna este simbolizata de negru.
Au fost selectate aceste culori pornind de la acesta premiza? Este discutabil, unele documente sustinand acesta ipoteza, altele infirmand-o. Unii au popularizat un mit al centurilor colorate. Se spune ca aceia care au centuri albe sunt novici, iar centurile trebuie sa fie imaculate. Verdele inseamna petele de iarba, maro este culoarea prafului si a noroiului, iar negru vine de la pete de iarba, noroi si sange.
Exista insa si niste probleme cu acest mit. Prima este iarba, care la japonezi nu este cultivata in gazoane ca in alte zone geografice, din simplul motiv ca nu au loc de asa ceva. Si cea mai importanta problema: japonezii isi spala centurile, infirmand astfel un alt mit prin care practicantii de karate erau sfatuiti sa nu isi spele centura, pentru ca acesta ar fi un semn de lipsa de respect.

De unde Shotokan?

Gichin Funakoshi este cel care a pus bazele acestei arte martiale, iar numele ei are legatura directa cu el. Funakoshi era profesor si poet, iar in viata literara si-a ales pseudonimul SHOTO, insemnand literal “valuri de pin”. Mai tarziu, Maestrul Funakoshi a explicat cum vantul care adia printre “valurile de pini” de pe Muntele Torao i-a adus multa inspiratie.
In 1936 Maestrul a deschis un dojo in Tokyo. Acesta a fost numit SHOTOKAN de catre studentii sai, iar acest nume a devenit popular si in cativa ani, odata cu popularizarea stilului practicat de Shoto in scoala sa, numele scolii s-a extins si asupra stilului. Numele SHOTOKAN s-a format de la Sho (pin), To (val) si Kan (casa ori scoala).
O mare dilema s-a iscat cand s-a pus intrebarea: este Shotokan-ul un stil, unul bine definit, fara legatura cu altceva?
Raspunsul a venit chiar de la Maestrul “Shoto”. Intr-unul dintre antrenamente, unul dintre studentii sai a spus ca el practica stilul Shoto Ryu. Auzind acesta Funakoshi s-a infuriat si i-a spus TU PRACTICI KARATE SI NUMAI KARATE. KARATEUL ESTE NUMAI UNUL.